Ioniță: Moldova riscă să nu-și acopere nici consumul intern de sfeclă de zahăr

piata-sfeclei-de-zahar-01

Anul trecut a fost cel mai complicat pentru producătorii de sfeclă de zahăr, fiind înregistrată cea mai mică recoltă, de doar 320 de mii de tone. În ultimele două decenii, cantitatea de sfeclă de zahăr produsă anual s-a redus de două ori, iar veniturile producătorilor au scăzut, în ultimii 15 ani, de la aproximativ 400 de milioane de lei la 260 de milioane. Constatările sunt făcute de expertul economic Veaceslav Ioniță care susține că Moldova riscă să se transforme dintr-un veritabil exportator, într-un stat dependent de importul de zahăr, transmite ZIUA.MD.

Industria zahărului este ramura care asigură, în prezent, cele mai mari încasări de la hectar din cele opt culturi agricole care domină Moldova. Cu doar 1%, sau 14 mii de hectare, din suprafața totală a terenurilor arabile, încasările sunt de peste trei ori mai mari față de celelalte culturi luate împreună.

Potrivit analistului, Moldova este una din puținele state din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului, dar generează vânzări anuale de peste un miliard de lei. Din cele opt produse agricole de bază, care asigură 99% din toată suprafața terenurilor agricole, sfecla de zahăr a generat, în 2023, cele mai multe venituri la hectar – de 42,3 mii de lei, în timp ce porumbul, grâul, soia, orzul și floarea-soarelui – de doar 10-13 mii de lei.

Chiar și așa tendința în ultimii 20 de ani este reducerea de două ori a cantității de sfeclă de zahăr produse. Dacă în perioada 2000-2004 producția medie anuală a fost de 945 de mii de tone, atunci în ultimii patru ani, această cotă a scăzut la 470 de mii de tone.

„Niciodată nu a fost un nivel atât de mic de după anii 1970 și până în prezent. Sfecla de zahăr este ramura care asigură cele mai mari încasări și din păcate s-a ajuns la un minimum de 470 mii de tone anual”, a declarat expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că și producția de zahăr tos a scăzut, în ultimele două decenii de două ori, și a ajuns, în 2024, la doar 64 de mii de tone.

„Acești 64,4 mii de tone ne asigură consumul intern, însă ne lipsește de posibilitatea de a exporta. Consumul intern asigură stabilitatea și funcționalitatea industriei. Trebuie să preluăm practicile europene asupra mecanismelor de salvgardare și de protecție a acestei ramuri, practici care le-a permis europenilor să producă și să exporte”, a menționat expertul.

Una dintre soluțiile propuse este subvenționarea acestui sector al economiei.

„11 țări din UE sprijină financiar producătorii de sfeclă. Din păcate Republica Moldova nu oferă acest sprijin financiar. Cel mai mare sprijin îl oferă România – 900 euro/ha. Dacă Republica Moldova ar oferi un sprijin financiar similar producătorilor moldoveni de sfeclă de zahăr, ar avea +45% la încasările pe care le au în prezent. Dacă ar oferi 200 milioane de lei sub formă de subvenții, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr, lucru care ar ajuta economia și ar duce la crearea de noi locuri de muncă în sate”, a concluzionat expertul.