În Moldova, majoritatea îngrăşămintelor provin din Rusia

În primele nouă luni ale anului 2025, în Republica Moldova s-au importat circa 153.000 tone de îngrășăminte minerale, la un preț mediu de 9.940 lei pentru o tonă. Dacă volumul este în scădere nesemnificativă, preţul mediu este în creștere cu circa 15% faţă de anul trecut, arată o analiză a expertului Iurie Rija, directorul Asociaţiei Agrocereale.

Potrivit analizei, de regulă cea mai mare parte a importurilor are loc în lunile februarie-aprilie, prin urmare se poate de concluzionat că în acest an volumele vor fi mai mici decât în 2024, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

De ce scad importurile de îngrăşăminte

„Combinația – volum redus dar preț scăzut – este un semnal al pieței saturate și a unei atitudini mai prudente a fermierilor, care au cumpărat pentru necesități și nu pentru stocare”, afirmă expertul.

Dinamica generală arată clar că, după șocul inflaționist din anul 2022 și boomul cantitativ din 2023, piața îngrășămintelor din Republica Moldova a intrat într-o fază de consolidare, în care prețurile se echilibrează.

Ce îngrăşăminte importăm cel mai mult

Analiza arată că s-a schimbat şi structura importurilor de îngrășăminte minerale în Republica Moldova. Astfel dacă în anii 2022-2023, au predominat importurile de uree şi îngrășămintele complexe NPK, apoi în 2024 - nitratul de amoniu, urmat de uree şi NPK. Preferința respectivă a subliniat adaptarea fermierilor la condițiile economice mai prudente și la nevoia de eficiență în aplicarea azotului.

În primele nouă luni ale anului 2025 se observă o altă schimbare de trend – amofosul și sulfoamofosul s-au poziționat pe primul loc, cu peste 41.500 tone, fiind urmate de nitratul de amoniu (28.400 tone) și uree (24.034 tone).

„Structura din anul curent denotă o orientare treptată spre îngrășăminte fosfatice și complexe, utilizate preponderent în pregătirea solului pentru toamnă și primăvară, dar și o preferință pentru produse care asigură un aport mai echilibrat de nutrienți”, precizează Iurie Rija.

Cine sunt importatorii principali

Datele vamale arată că în ultimii doi ani cel mai mare importator de îngrăşăminte este compania Carvidon-Trade SRL din UTA Găgăuzia, controlată de Vitali Carastoianov. Astfel în primele 9 luni ale 2025 această companie a avut o cotă de circa 19% (283,5 milioane lei) din importul de îngrăşăminte. La mică distanţă se află Fertistream-TRM SRL cu 283,2 milioane lei şi o cotă de 18,9%.

De notat că Fertistream-TRM SRL, este o companie nouă fondată în toamna anului trecut de o firmă din Dubai, afiliată unor antreprenori care anterior lucrau pentru gigantul rus al îngrășămintelor EuroChem Group.

În plus, o parte din activitatea fostei companii Agrocenter Eurochem SRL, care anterior era un jucător important pe această piață, a fost practic transferată către Fertistream-TRM, ceea ce i-a consolidat poziția pe piață, afirma anterior Iurie Rija.

Pe locul trei la mare distanţă se poziționează Piramida-Market SRL, cu 142,7 milioane lei, în timp ce Agrostoc CI ocupă locul patru, cu 126,6 milioane lei, urmată de Bioprotect SRL, care completează topul primilor cinci importatori cu 113,5 milioane lei.

Majoritatea îngrăşămintelor provin din Rusia

Analiza lui Iuria Rija relevă că majoritatea îngrășămintelor importate în Republica Moldova în perioada 2022 – septembrie 2025 provin din materii prime sau produse fabricate în Federația Rusă, chiar dacă livrările efective sunt realizate prin intermediari sau rute comerciale diferite.

Astfel în această perioadă circa 64% din volumul total al îngrășămintelor importate are origine rusă, ce confirmă dependența structurală a pieței moldovenești de îngrășămintele rusești. La unele tipuri dependenţa de Rusia este aproape totală. De exemplu la NPK – peste 91% din importuri au origini ruseşti, iar la amestecul de uree și nitrat de amoniu a depășit 85%.

Şi aceasta, în condițiile în care Rusia a impus de la finele anului 2021 de restricții la exportul de îngrășăminte cu azot în statele ce nu fac parte din Uniunea Economică Euroasiatică.

Pe locul al doilea ca ţară de origine se află Bulgaria, cu o pondere de doar 7%, urmată de Turkmenistan și Azerbaidjan, fiecare cu câte 4%, și de Grecia, cu 3%.

De notat că statisticile oficiale arată că Republica Moldova ar importa volume mari de îngrăşăminte din România, doar că datele vamale demonstrează că acestea au origini ruseşti, iar firmele din România au un rol de intermediar.

Iurie Rija susţine că această concentrare implică riscuri majore. Or dacă un furnizor major – cum este Rusia, tradițional principalul exportator de fertilizanți spre Moldova – își reduce livrările, piața locală resimte imediat un deficit și prețurile pot escalada.

Per ansamblu, accesibilitatea la îngrășăminte în Republica Moldova rămâne sub media UE, ceea ce se traduce prin costuri de producție mai ridicate pe hectar pentru fermierii noștri.