Decizie de securitate sau exces de zel al autorităților de la București?

Politicieni din R. Moldova, blocați la graniță cu România. Decizie de securitate sau exces de zel al autorităților de la București?

Dacă există un moment în care absurditatea geopolitică atinge cote maxime, atunci acesta tocmai s-a întâmplat la frontiera României. Patru politicieni moldoveni, bine plasați în axa Moscovei, au fost opriți să intre în țara vecină, pe motiv că ar reprezenta un pericol pentru securitatea națională. O decizie logică? Da. O poveste clasică despre cum agenții de influență pro-ruși își forțează limitele? Absolut.

Cei patru „eroi” ai acestui episod – Maxim Moroșan, Alexandru Beschieru, Veaceslav Lupov și Igor Tuleanțev – s-au văzut întorși din drum de către Poliția de Frontieră Română. Motivul? Interdicții dictate de Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul de Interne de la București, pentru că, așa cum se precizează în documentele oficiale, aceștia „finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. O acuzație pe care ei, desigur, o neagă cu patos și cu un victimism specific politicienilor care își găsesc inspirația la est de Nistru.

De fapt, interdicțiile nu sunt ceva nou. Unii dintre acești indivizi sunt blocați de la accesul în România încă din 2022, însă alții au intrat în vizor abia în 2024. Motivul concret? Participarea (sau intenția de participare) la un protest în București, unde, potrivit autorităților moldovenești, se pregătea un spectacol bine finanțat de nimeni altul decât Ilan Șor.

În mod previzibil, cei patru nu au acceptat interdicțiile fără luptă. Ei au deschis procese la instanțele din Iași și București, contestând măsurile impuse de autoritățile române. Dar aceste acțiuni legale sunt doar un alt episod dintr-un serial de prost gust, unde personaje cu retorică pro-rusă joacă rolul victimelor unui sistem occidental „nedrept”.

Dintre ei, Maxim Moroșan s-a făcut remarcat printr-o postare pe rețele de socializare, în care se plânge că i-a fost refuzat accesul în România, deși nu mai călcase vreodată în vreo țară europeană. Un detaliu simpatic, dacă n-ar fi atât de lipsit de relevanță. Să nu uităm că cei care împărtășesc viziunea lui Moroșan despre „lumea rusă” consideră că statele europene trebuie doar să asiste pasiv la eforturile Kremlinului de a infiltra, destabiliza și manipula regiunea.

Dincolo de ridicolul situației, rămâne o întrebare simplă: de ce insistă acești oameni să pătrundă într-un stat NATO și UE care nu-i vrea? Răspunsul e la fel de simplu – pentru că destabilizarea nu funcționează dacă nu te apropii suficient de ținta ta.

România a ales să închidă poarta în fața celor care, cu bani mulți și loialități obscure, visează la un viitor trasat cu linia Kremlinului.