Expert-Grup despre ”suspiciunile de capturare a resurselor publice” în contextul aprobării „Bugetul Plus”

Programul ”Bugetul Plus”, anunțat de Guvern și aprobat de Parlament, ar putea lărgi deficitul bugetar cu 4 miliarde de lei și a fost votat cu nerespectarea rigorilor de transparență. Concluziile se regăsesc într-un studiu realizat de Expert-Grup.

”Conform legii, anunțul privind organizarea consultărilor publice și materialele aferente trebuie să fie făcute publice cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie. Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii trebuie să fie de cel puțin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunțului privind organizarea consultărilor publice. În realitate, anunțul privind organizarea consultărilor publice a fost publicat în aceeași zi în care proiectul a fost aprobat de Guvern (03.04.2025). Termenul de recepționare a comentariilor a fost indicat ca fiind 08.04.2025, nici acesta însă nu a fost respectat, Parlamentul aprobând proiectul în prima lectură la ședința din 07.04.2025, practic fără consultări publice”, menționează experții.

Mai mult decât atât, experții spun că un alt eșec al Guvernului de a nu consulta societatea civilă, autoritățile locale și alte părți interesate sfidează principiile generale expuse chiar în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova. Explicația dată de Guvern a fost astfel: „Ne-am mișcat repede anume pentru că oamenii vor ca investițiile și proiectele să ajungă cât mai curând în satele și orașele lor”, a menționat premierul Dorin Recean în discursul său ținut la Parlament”.

Pentru a evita suspiciunile de capturare a resurselor publice în scopuri partinice, a respecta rigorile legale de transparență în procesul decizional și principiile generale, Guvernul ar trebui să organizeze un proces adecvat de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea legii bugetului d stat pentru anul 2025, recomandă experții.

Trebuie evitată irosirea sprijinului financiar din partea UE destinat implementării Planului de creștere economică pentru Republica Moldova pe proiecte neproductive, cu caracter populist, incapabile să contribuie la tranziția către un model de creștere bazat pe valoare adăugată înaltă.

La fel, se recomandă ca direcțiile prioritare de investire a mijloacelor trebuie selectate astfel încât să asigure tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sporirea competitivității și a valorii adăugate, cum ar fi dezvoltarea sectorului energetic (infrastructura de distribuție și stocare), surselor regenerabile de energie și eficiența energetică.