Ziua Sfântului Vasile cel Mare: Sorcova, semănatul și obiceiurile care aduc noroc în noul an

Creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Vasile cel Mare, una dintre cele mai marcante personalități ale creștinismului timpuriu. În Republica Moldova, ziua este încărcată de tradiții și obiceiuri populare, păstrate din generație în generație, menite să aducă noroc, sănătate și belșug în noul an.

După noaptea de Anul Nou pe stil vechi, când cetele de urători au vestit belșugul prin „Plugușor”, sărbătoarea continuă cu „Sorcova”. Copiii pornesc din casă în casă, purtând ramuri împodobite cu flori și panglici, ating ușor gazdele și le urează viață lungă, sănătate și bucurii. Un alt obicei nelipsit este „semănatul”, când gospodarii sunt stropiți simbolic cu boabe de grâu sau porumb, ca semn al roadelor bogate și al prosperității.

Atmosfera festivă este întregită de jocuri și personaje tradiționale, precum Capra sau Ursul, care aduc voie bună și, potrivit credințelor populare, alungă spiritele rele. Ziua de Sfântul Vasile este și un prilej de sărbătoare pentru cei care poartă acest nume. Datele Agenției Servicii Publice arată că aproape 50.000 de bărbați din Republica Moldova se numesc Vasile, iar peste 4.600 de femei poartă nume derivate, precum Vasilisa, Vasilița sau Vasilica.

Sfântul Vasile cel Mare, născut în secolul IV, la Cezareea Capadociei, este recunoscut pentru contribuțiile sale esențiale la teologia creștină și pentru organizarea vieții monahale. Moștenirea sa spirituală și culturală îl consacră drept unul dintre marii părinți ai Bisericii Ortodoxe.

Sărbătoarea este însoțită și de numeroase superstiții. Se spune că un cer senin de Sfântul Vasile vestește un an îmbelșugat, iar prima persoană care intră dimineața în casă ar trebui să fie un bărbat, pentru a aduce noroc. În semn de belșug, gazdele oferă colindătorilor dulciuri, nuci și mere, păstrând vie magia unei zile care îmbină credința cu tradiția populară.