Trei din zece moldoveni trăiesc la limita sărăciei absolute: Inegalitățile sociale se adâncesc, iar migrația continuă

Trei din zece moldoveni trăiesc la limita sărăciei absolute. În mediul rural, rata sărăciei depășește 45%, iar dificultățile îi determină pe oameni să-și părăsească locuințele în căutarea unui trai mai bun. Unii se mută în orașe, în special în Capitală, alții aleg să plece peste hotare. Chiar dacă nivelul sărăciei ar putea fi redus, aceasta nu va dispărea în următorii ani, iar autoritățile trebuie să intervină cu programe de sprijin diferențiat.

Sugestiile au fost formulate de experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul", în cadrul prezentării studiului "100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova", notează Moldova1.

Aproximativ 25% din populația țării locuiește în Chișinău, a precizat expertul IDIS Victor Ursu, referindu-se la aspectele sociale.

Veniturile sunt mici, iar ponderea cheltuielilor pentru alimente și energie se apropie de 60%, adică aproape două treimi din venituri. Inflația la utilități depășește 10%, iar moldovenii plătesc pentru necesitățile de bază cel mai mult în raport cu venitul disponibil.

"Recomandarea ar fi subvenționarea consumatorilor vulnerabili și dezvoltarea programelor de eficiență energetică – un proces început deja de autorități în ultimii trei ani", a menționat Victor Ursu.

Raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci moldoveni este de 6:1

O altă problemă abordată de expert este inegalitatea în distribuția veniturilor. Aproximativ 20% dintre cei mai bogați locuitori ai Republicii Moldova controlează aproape 45% din veniturile totale ale populației.

"Populația rurală are venituri considerabil mai mici decât cea urbană. Recomandările vizează politici sociale redistributive și programe de dezvoltare regională mai eficiente", a adăugat expertul.

Sănătatea – un lux pentru cei cu venituri mici

Circa 45% din cheltuielile medicale sunt suportate direct din buzunarul populației, iar în mediul rural persistă lipsa specialiștilor. Deși Ministerul Sănătății derulează programe de sprijin pentru tinerii medici, deficitul de personal rămâne pronunțat.

"Sănătatea devine un lux pentru cei cu venituri mici, care nu-și pot acoperi nici cheltuielile pentru serviciile medicale de bază. Printre recomandări se numără extinderea serviciilor mobile de medicină de familie și digitalizarea sistemului", a subliniat expertul.

R. Moldova rămâne fără forță de muncă

Nivelul salarial este un factor decisiv în alegerea tinerilor de a emigra. Potrivit unui sondaj IDIS, peste hotare se află 43% dintre tinerii cu vârste între 18-29 de ani și 42% dintre cei între 30-44 de ani.

Dacă în 2024, 63% dintre respondenți considerau că este necesar un salariu de peste 15.000 de lei pentru a rămâne în țară, în 2025 proporția a urcat la 81%.

"Se creează un deficit de forță de muncă, în special calificată. Ne confruntăm cu depopularea regiunilor și un spor natural negativ", a declarat Silviu Plopa, expert IDIS "Viitorul".

Din 2010 până în 2024, aproximativ 478.000 de moldoveni au emigrat, proces intensificat în special după jaful bancar și instabilitatea politică, a afirmat expertul. Or, între 2010 și 2015, migrau anual circa 20.000 de persoane.

Progresele în procesul de aderare la UE încurajează „un viitor acasă”

Silviu Plopa a remarcat totuși o tendință pozitivă: în 2025, intenția tinerilor de a emigra a scăzut comparativ cu 2024.

"În contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, este posibil ca tot mai mulți tineri să decidă să rămână acasă. Desigur, migrația va continua, dar sperăm că, în timp, ritmul acesteia se va reduce", a afirmat expertul.

Acces limitat la tehnologii agricole

Echipamentele agricole din Republica Moldova sunt în mare parte învechite, având o durată de exploatare de 20-25 de ani, comparativ cu zece ani în România și opt ani în Polonia. Această situație afectează direct productivitatea: un fermier moldovean produce bunuri agricole în valoare de aproximativ 2.300 de euro anual, față de 5.800 de euro în România.

Silviu Plopa a subliniat importanța digitalizării în agricultură, care poate crește randamentul cu 25-30% și reduce consumul de resurse cu până la 40%, diminuând erorile și sporind adaptabilitatea la schimbările climatice.

În 2024, investițiile în tehnologii agricole au ajuns la 4.65 miliarde de lei – cu 37% mai mult față de 2023 – un semn încurajator, potrivit expertului.

Seceta – responsabilă de 20-30% din pierderile din agricultură

Agricultura devine tot mai vulnerabilă la schimbările climatice, iar sistemele de irigație sunt esențiale în contextul precipitațiilor insuficiente.

În Republica Moldova, temperaturile sunt în creștere, iar cantitatea de precipitații a scăzut cu 10% în ultimul deceniu, afectând în special sudul țării. Pierderile cauzate de secetă au crescut la 20-30%, față de 15-20% în anii 2021-2022.

În 2023, conform rapoartelor AIPA, suma aprobată pentru sisteme de irigație a fost de 48.5 milioane de lei. Contrar așteptărilor experților IDIS, în 2024 suma a scăzut la 35.49 milioane de lei, nefiind însă clar dacă această descreștere a fost influențată de limitări bugetare sau de o cerere redusă din partea agricultorilor.

Practicile europene – model de dezvoltare durabilă

"Este evident că, în condițiile deficitului de forță de muncă și ale schimbărilor climatice, agricultura trebuie să se axeze tot mai mult pe tehnologizare și modernizare, pentru a crește productivitatea și competitivitatea", a menționat Silviu Plopa, recomandând implicarea mai activă a statului prin programe de susținere.

Ca exemplu, expertul a invocat Uniunea Europeană, unde fermierii beneficiază de credite preferențiale, perioade de grație și sprijin pentru modernizarea tehnologiilor.

Întreprinderile se plâng de impozite mari, deși acestea sunt mai mici ca în regiune

Povara fiscală în Republica Moldova nu este ridicată în comparație cu alte state. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, aceasta este cu patru puncte procentuale mai mică decât media țărilor din regiune. Problema o reprezintă însă ritmul de creștere.

În ultimii 20 de ani, doar Georgia a înregistrat o rată de creștere mai mare. În celelalte state, povara fiscală a rămas constantă sau s-a redus, a remarcat expertul IDIS Ion Tornea.

"Aceasta creează impresia că impozitele în Republica Moldova sunt foarte mari. În realitate, nu este așa – cu o singură excepție: întreprinderile mici și mijlocii. Sistemul fiscal favorizează companiile mari, spre deosebire de alte țări, unde impozitarea este diferențiată și echilibrată", a explicat Ion Tornea.

Aderarea la blocuri economice mai mari – soluție pentru depășirea instabilităților

Peste jumătate dintre companiile din Republica Moldova consideră că mediul macroeconomic este prost gestionat. Potrivit lui Ion Tornea, această situație este determinată de instabilitatea geopolitică, de crizele economice repetate și de deciziile politice care, adesea, nu atenuează efectele negative.

Tornea a subliniat că fostele state socialiste au depășit provocări similare datorită integrării în blocuri economice, politice și militare mai mari – în special în Uniunea Europeană și NATO.

"După aderarea la Uniunea Europeană și la blocurile de securitate politică și militară, investițiile în aceste țări au crescut semnificativ, ceea ce a permis o dezvoltare economică rapidă, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației", a concluzionat expertul în cadrul prezentării raportului "100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova".