"Creșterea prețurilor la produsele petroliere a generat scumpirea gazului, iar acest lucru se transmite aproape automat în costul îngrășămintelor de pe piețele internaționale și, ulterior, în prețurile de import din Republica Moldova", explică Ioniță.
Datele prezentate de expert arată că, în lunile februarie și martie, prețurile la îngrășăminte au crescut în medie cu aproximativ 50%, cu un vârf accentuat în martie. Cele mai multe tipuri utilizate în agricultură s-au scumpit, ceea ce creează presiuni suplimentare asupra costurilor de producție pentru anul 2026.
Totuși, impactul asupra agricultorilor nu este încă resimțit pe deplin. Aproximativ jumătate din volumul anual de îngrășăminte este importat în primul trimestru, iar achizițiile sunt distribuite relativ uniform în ianuarie, februarie și martie. Cum ianuarie a avut prețuri mai reduse, iar creșterile semnificative au apărut abia în martie, doar o parte din necesar a fost cumpărat la costuri ridicate.
Expertul avertizează însă că experiența anilor 2022–2023 arată riscurile reale ale menținerii prețurilor ridicate. Atunci, valoarea importurilor a crescut până la 70–75 milioane de dolari, aproape dublu față de nivelul obișnuit, fără o creștere a volumelor, ci dimpotrivă – cu o reducere a consumului.
În scenariul actual, dacă tendința se menține, agricultorii ar putea suporta costuri suplimentare de până la 1 miliard de lei în a doua jumătate a anului, când vor fi realizate achizițiile la noile prețuri majorate.
Raportat la sectorul agricol, impactul ar reprezenta aproximativ 3% din valoarea producției vegetale, estimată la 30–35 miliarde de lei anual. Problema principală, însă, nu este ponderea în venituri, ci faptul că aceste costuri afectează direct profitabilitatea fermierilor.
Astfel, agricultura din Republica Moldova se confruntă simultan cu două presiuni majore: scumpirea carburanților și creșterea prețurilor la îngrășăminte. Dacă prima afectează costurile imediate ale lucrărilor agricole, a doua influențează direct productivitatea și rezultatele recoltei.
Pe termen scurt, situația rămâne gestionabilă, însă pe termen mediu presiunea ar putea deveni semnificativă, în cazul în care prețurile internaționale nu se stabilizează. În acest context, evoluția recoltei și nivelul prețurilor de vânzare vor fi decisive pentru echilibrul financiar al sectorului agricol:
"Singura variabilă care poate compensa această creștere de costuri rămâne una clasică: un an agricol bun și prețuri favorabile la producția agricolă, așa cum s-a întâmplat în 2021. În lipsa acestui scenariu, ne apropiem de o situație în care îngrășămintele nu doar că se scumpesc, dar ajung să erodeze direct rentabilitatea agriculturii. Iar aceasta este o criză care nu se vede imediat, dar care se va simți clar în toamnă, când vom trage linie", a conchis Ioniţă.
