Strategia de apărare pentru următorii 10 ani: Rusia este principala amenințare

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, proiectul hotărârii de Parlament privind Strategia națională de apărare pentru anii 2024-2034. Documentul stabilește principalele obiective în domeniul securității și apărării pentru următorul deceniu. El menționează rolul central al Federației Ruse în destabilizarea și amenințarea păcii în regiune și în lume, dar și rolul NATO de pilon central stabilizator în asigurarea securității și stabilității în regiune.

Potrivit proiectului, ca putere militară, țara noastră ocupă acum locul 144 din 145 la nivel mondial, însă parcurge un proces accelerat de dezvoltare și modernizare a capacităților naționale de apărare, pentru a asigura potențialul suficient de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni. Până în 2029, Guvernul speră ca țara noastră să urce în acest clasament cu cel puțin cinci poziții, adică să ajungă pe locul 139.

„Pentru prima dată de la independența statului, credibilitatea acestui proces este asigurată de o creștere graduală a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), până în 2030, dinamică racordată la tendințele țărilor europene (în 2024, țările europene și-au majorat semnificativ cheltuielile de apărare din cauza tensiunilor geopolitice în creștere, mai ales ca efect al războiului din Ucraina și al unui efort concertat, în rândul țărilor europene membre NATO, pentru a respecta linia directoare de cel puțin 2% din PIB pentru apărare)”, se menționează în proiectul strategiei de apărare naționale.

De asemenea, documentul remarcă tendința unor state de a folosi instrumentul militar și retorici agresive, inclusiv amenințarea cu folosirea armelor de nimicire în masă, în detrimentul diplomației, negocierilor și dialogului.

„Pe acest fundal, mecanisme internaționale tradiționale, ce asigurau echilibrul de putere și constrângere a țărilor cu asemenea capacități, tind să devină nefuncționale”, constată proiectul strategiei naționale.

Pentru a spori șansele la apărare pentru Republica Moldova, autoritățile acordă un rol important cooperării cu NATO.

„Alianța asigură apărarea colectivă a statelor membre și joacă un rol decisiv în descurajarea agresiunilor prin prezența sa militară robustă. Prin promovarea și respectarea valorilor democratice, NATO își reafirmă angajamentul față de securitate pe termen lung, consolidând solidaritatea și coeziunea în rândul statelor membre. Atât NATO, cât și UE, continuă să sprijine considerabil partenerii săi, consolidând astfel capacitatea colectivă de a răspunde provocărilor globale în domeniul securității. Această colaborare profundă și integrată contribuie la fortificarea rezilienței și adaptabilității în fața amenințărilor contemporane, asigurând stabilitatea și securitatea pe termen lung atât în Europa, cât și în afara ei. Tendința unor state de renunțare la statutul de neutralitate (deciziile Suediei și Finlandei de a se alătura NATO) sau de revizuire a politicilor naționale de securitate și apărare se remarcă printr-o abordare mai clară a mediului de securitate și cu măsuri mai robuste de finanțare și dezvoltare a sectorului de apărare. Federația Rusă contestă procesul de extindere a comunității euro-atlantice și cursul european a țărilor din regiune, considerându-l drept un pericol la adresa securității sale, folosind în acest scop toate instrumentele de putere, chiar și utilizarea forței militare. Prin poziționarea sa geografică, Republica Moldova face parte din arhitectura de securitate, în special, în regiunea extinsă a Mării Negre – o zonă de interes strategic pentru actorii regionali și internaționali. În acest context, recunoașterea Republicii Moldova drept stat candidat pentru aderarea la UE și avansarea cooperării în domeniul securității și apărării cu UE, consolidarea cooperării cu NATO și partenerii din regiune, reprezintă o treaptă avansată în asigurarea securității și rezilienței statale”, se mai menționează în proiect.

Amenințarea din partea Federației Ruse, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, organizații și grupuri sociale cu orientări radicale

O altă constatare pe termen lung vizează soluționarea definitivă a conflictelor înghețate. Potrivit viziunii autorităților, acest lucru este probabil, iar eventuale tentative de a le rezolva pe cale militară vor genera mai multă insecuritate.

„Continuarea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei și posibila extindere a zonei acțiunilor militare spre hotarele Republicii Moldova, în special în regiunea Odesa, ar putea crea premise imediate pentru acțiuni agresive și la adresa statului nostru. În acest sens, un obiectiv posibil – stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele Republicii Moldova – ar reprezenta o amenințare directă la adresa ordinii constituționale și statalității țării”, stabilește proiectul strategiei.

În document sunt menționate și amenințările de tip hibrid ale Federației Ruse, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, organizații și grupuri sociale cu orientări radicale din Republica Moldova, care generează amenințări directe la adresa securității, ordinii constituționale, infrastructurii critice și a bunăstării populației.

„Forțele militare ale Federației Ruse, staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, precum și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană au capacitate operațională considerabilă. Fiecare în parte sau acționând sinergic pentru promovarea obiectivelor lor reprezintă în sine o amenințare majoră la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, se menționează în proiectul aprobat de Guvern.

Creșterea numărului militarilor pe timp de pace „constituie un imperativ deplin justificat în noile condiții de securitate”

Un alt aspect vizează statutul de neutralitate, despre care se menționează că prezența ilegală a forțelor militare ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova pune în dificultate funcționalitatea juridică și recunoașterea internațională a acestui statut.

„Evoluțiile geopolitice în plan regional și global demonstrează că asigurarea securității militare și apărării depășesc considerabil posibilitățile Republicii Moldova. Statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment în dezvoltarea continuă a cooperării cu statele și organizațiile partenere în domeniul securității și apărării. Atare împrejurări impun necesitatea consolidării capacității naționale de apărare, prin alocări substanțiale de resurse, extinderea cooperării și/ori stabilirea parteneriatelor multilaterale cu mai multe state și organizații regionale și internaționale, în vederea asigurării securității statului și populației acestuia”, stabilește documentul.

El descrie și politicile în domeniul apărării, promovate de precedentele guvernări, care au dus la micșorarea constantă a numărului militarilor, încât Republica Moldova are acum cea mai mică armată din Europa, raportată la numărul populației. Comparativ cu anul 1999, numărul militarilor s-a micșorat cu aproape 8.000, încât creșterea numărului militarilor pe timp de pace „constituie un imperativ deplin justificat în noile condiții de securitate și sarcini constituționale ce revin”.

Sistem integrat de avertizare timpurie, bazat pe informații provenite din senzori, vehicule aeriene fără pilot, informații din partea populației

Autoritățile mai constată că a progresat considerabil cooperarea cu NATO, cu manifestarea sprijinului pentru obiectivele de securitate și apărare națională ale Republicii Moldova, vizând integritatea teritorială, promovarea reformelor militare conform principiilor unui stat democratic, sporirea capacităților de apărare și dezvoltare a rezilienței naționale.

Strategia prevede și dezvoltarea unui sistem integrat de avertizare timpurie, bazat pe informații provenite din toate sursele disponibile (senzori, vehicule aeriene fără pilot (UAV), informații din partea populației etc.). Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea unui sistem integrat de vehicule aeriene fără pilot (UAV), capabile să execute un spectru larg de misiuni. Integrarea și interoperabilitatea cu sistemele de supraveghere și control al spațiului aerian ale UE, va fi realizată prin dezvoltarea parteneriatelor cu statele vecine și organizațiile regionale, privind schimbul de date aeriene. Realizarea acestui deziderat va avea la bază necesitatea de investiții naționale, precum și a celor oferite de către parteneri atât pe linie bilaterală cât și suportul UE, NATO etc.

Documentul de politici de apărare mai prevede intensificate și aprofundate parteneriatele în domeniul securității și apărării cu Statele Unite ale Americii, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Regatul Unit, Republica Italiană, Republica Turcia, Republica Polonă, Republica Cehă, Republica Lituania, Republica Letonia, Republica Estonia, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Suediei, Regatul Spaniei, Regatul Norvegiei, Regatul Danemarcei și intensificarea parteneriatului strategic privilegiat, profund și multidimensional cu România, în calitate de partener esențial, inclusiv prin mecanismul comisiei mixte moldo-române în domeniul apărării.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI