Sfârșitul erei „combaterea dezinformării”

Victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA marchează eșecul combaterii dezinformării ca știință. După ce s-a impus ca o contramăsură pentru eliminarea unui pericol major, în 2016, această „ocupație” și-a demonstrat ineficiența odată cu a doua victorie a lui Trump la alegeri.

„A urmat aproape un deceniu de alarmă cu privire la dezinformare, cu legiuitori chinuindu-se să afle ce idei ar trebui să permită platformele de socializare să fie răspândite și cu îngrijorări cu privire la modul în care toate acestea erodau irevocabil fundamentul societății. Pentru a lupta împotriva „fake news”, a apărut o întreagă industrie vibrantă, supranumită „Big Disinfo”. ONG-urile au vărsat bani în grupuri care promiteau să apere democrația împotriva comercianților de neadevăruri, în timp ce operațiunile de verificare a faptelor promiteau să patruleze la granițele realității”, notează Politico.

Publicația precizează că, în pofida acestor eforturi majore, inclusiv sume enorme de bani pompate în „industria de combatere a dezinformării”, nu toată lumea a fost convinsă de amenințare. În zilele de după alegerile din 2016, directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, a declarat că există „o profundă lipsă de empatie în a afirma că singurul motiv pentru care cineva ar fi putut vota așa cum a făcut-o este pentru că a văzut știri false”. Opt ani mai târziu, după a doua victorie a lui Trump, opinia lui Zuckerberg este din nou actuală.

Cercetătorul în domeniul eticii media de la Institutul Poynter, Kelly McBride, constată că „nimeni nu a fost păcălit ca să voteze pentru Donald Trump”, însă această victorie este cea mai recentă lovitură dată narațiunii „Big Disinfo”.

Studiile sociologice au arătat că cele mai grave dezinformări tind să fie consumate doar de o mică parte a persoanelor care tind să încline spre conspirație.

„Nu se întâmplă întotdeauna ca oamenii să creadă și să facă lucruri rele pentru că au fost expuși la informații proaste despre acestea. De multe ori, oamenii au atitudini și opinii și apoi caută informații care sunt în concordanță cu acestea”, explică cercetătorii.

 Vele mai puternice dezinformări sunt răspândite de actorii politici interni, politicieni de top

 Politico subliniază că cele mai puternice dezinformări nu sunt răspândite doar de trolii anonimi de pe internet.

„Cele mai importante dezinformări tind să provină de la proeminenții și puternicii actori interni, politicieni de top. Majoritatea acestor informații nu sunt nici minciuni sfruntate, ci sunt mai degrabă împletite cu adevăr sau decontextualizate într-un mod înșelător. Și acest lucru nu se limitează la social media. Multe dintre aceste afirmații sunt făcute la mitingurile electorale. Ele sunt făcute în cadrul dezbaterilor televizate sau al altor forme de acoperire mediatică”, remarcă profesorul Departamentului de Comunicare al Universității din Copenhaga, Rasmus Nielsen.

Economiștii consideră că valul populist și rezultatele electorale neașteptate din 2016 au fost mai degrabă o consecință a distrugerilor provocate de criza financiară din 2008, decât o dietă informațională alterată.

Republicanii din SUA au organizat acțiuni în justiție și au atenționat că, sub paravanul luptei împotriva dezinformării, experții antrenați în acest proces și-au coordonat acțiunile cu administrația președintelui demisionar Joe Biden, pentru a cenzura informațiile în timpul pandemiei COVID.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI