Propunerea preşedintelui Bulgariei de organizare a unui referendum privind trecerea la euro, respinsă în Parlament

Președintele Adunării Naționale a Bulgariei, Nataliya Kiselova, a respins propunerea făcută de șeful statului, Rumen Radev, pentru organizarea unui referendum cu privire la adoptarea monedei euro, spunând că propunerea încalcă legea fundamentală a țării, a relatat agenția de presă BTA, marți, scrie Hotnews.ro cu referire la Reuters.

Președintele bulgar Rumen Radev a formulat, luni, o solicitare de organizare a unui referendum cu privire la planurile țării pentru a trece la euro de anul viitor, cu următoarea întrebare: "Sunteți de acord că Bulgaria ar trebui să introducă moneda unică europeană «euro» în 2026?"

Propunerea a fost criticată de guvern, iar unul dintre miniștri a catalogat-o drept o încercare de a sabota eforturile de aderare la moneda unică europeană.

Trimițând propunerea înapoi, Kiselova a spus că aceasta nu respectă mai multe articole din Constituția Bulgariei și din tratatele UE, precum și că este incompatibilă cu deciziile curții constituționale.

Curtea Constituțională a Bulgariei respinsese anterior o petiție cu privire la un referendum pentru trecerea la euro.

Guvernul Bulgariei își propune să adopte moneda euro în ianuarie 2026, însă Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană vor trebui să confirme mai întâi, în iunie, că toate criteriile de aderare au fost îndeplinite.

Economiștii susțin că Bulgaria va atrage mai multe investiții străine dacă trece la moneda unică europeană și va obține îmbunătățiri ale ratingurilor de credit, care vor reduce costurile de finanțare a datoriei.

Totuși, bulgarii au opinii împărțite în ceea ce privește trecerea la euro, existând îngrijorări că o astfel de măsură va duce la creșteri de prețuri, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Croația când a trecut la euro în 2023.

Publicația Sofia Globe scrie că Rumen Radev nu va putea să se adreseze curții constituționale pentru refuzul adunării naționale, întrucât instanța poate emite hotărâri doar în ceea ce privește deciziile parlamentului, dar nu și atunci când o astfel de decizie nu există – cum se întâmplă în cazul de față, când nu a avut loc un vot efectiv pe propunerea președintelui.