Operațiune ca în filme: Structurile de drept din mai multe țări au reținut la Chișinău o grupare criminală formată din tineri escroci

O nouă operațiune de amploare în Chișinău, cu implicarea structurilor de drept din mai multe state. Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și procurorii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale i-au reținut pe 12 bănuiți de escrocherie și spălare de bani în valoare de aproape 1,2 milioane de euro, începând ci anul 2021.

Pentru că în schemă erau implicați cetățeni ai mai multor state, la operațiune au participat procurorii DIICOT din România, Direcția Investigații Strategice a Poliției din Ucraina (care a desfășurat nouă percheziții la Kiev), sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec și cu sprijinul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” de la Chișinău.

Forțele de ordine din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții la domiciliile bănuiților, în oficii, inclusiv patru centre de apel, și automobile din Chișinău, Ialoveni și Ocnița. În urma acestora au fost ridicate mai mult de 100 de computere, blocuri de sistem, zeci de telefoane, carduri bancare, arme de foc, 10 automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste 35.000 de dolari. Și la Kiev, autoritățile ucrainene au ridicat computere și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste 58.000 de dolari și 70.000 de hrivne.

Victimele escrocilor erau îndemnate să investească 250 de dolari sau euro pentru un câștig rapid

În urma investigaților, anchetatorii au descoperit că schema, denumită generic „Deep fake”, viza victime din România, inclusiv prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor bănci, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune. În acest mod, cu ajutorul reclamelor pe internet, promovau posibilitatea iluzorie a unor câștiguri mari, sigure și rapide în baza unor investiții de doar 250 de dolari sau euro în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare online.

Reclamele aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web de tip formular de înregistrare. În el, potențiala victimă urma să introducă numele, numărul de telefon și adresa electronică.

Mai mult de 55 de români au fost ademeniți de „câștigurile fabuloase”

În România, mai mult de 55 de oameni au fost victime ale escrocilor, care îi contactau sub nume și calități false - consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc. În timpul discuțiilor la telefon, membrii grupării îi induceau în eroare cu ajutorul promisiunii de a câștiga rapid mult bani prin investirea în monede virtuale. Și pentru că investițiile necesitau conturi pe platformele de tranzacționare, li se solicitau imagini din actul de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi pentru servicii de întreținere.

După transmiterea documentelor și transferul banilor către membrii grupului, victimele erau îndemnate să instaleze în telefon sau computer programe și aplicații ce permit controlul de la distanță a dispozitivelor. În acest mod, escrocii obțineau acces la dispozitivele și aplicațiile instalate pe acestea.

Escrocii aveau acces la conturile bancare ale victimelor

Cu ajutorul codurilor de acces pe care le obțineau cu ajutorul victimelor, membrii grupului infracțional accesau, prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare și transferau banii din acestea în conturile proprii. În același mod au procedat cu banii din conturile deschise de victime pe platformele de monede virtuale, după ce schimbat datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.

Atunci când oamenii conștientizau că au fost trași pe sfoară, escrocii recurgeau la amenințări.

Autorii schemei au trecut poligraful

Persoanele reținute au vârsta între 20 și 45 de ani și sunt angajate la centre de apeluri telefonice în baza unei selecții riguroase, ce prevedea inclusiv testul la poligraf, ca să prevină deconspirarea de către autorități a schemei și care foloseau pseudonime în comunicarea cu potențialele victime. Marea majoritate a bănuiților reținuți sunt tineri, inclusiv o față de 22 de ani, care aveau rolul de operator la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări/investiții. Câteva persoane mai în vârstă aveau roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori. O parte din bănuiți și-au recunoscut vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept.

În România, schema este investigată în 120 de dosare penale, în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, cu un prejudiciu de aproape 15 milioane de lei românești.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI