Neliniște pe frontul de est: De ce Bruxelles-ul pierde în fața Moscovei

Uniunea Europeană le-a făcut Chișinăului și Kievului oferta de aderare abia după ce Rusia a atacat Ucraina cu tancuri și bombe. În iunie 2022, la patru luni după lansarea unui război fulger cu tancuri și bombe asupra Ucrainei, Uniunea Europeană a contraatacat cu cea mai puternică armă din arsenalul său a băgat mâna în teacă și a scos de acolo un morcov. Constatarea le aparține jurnaliștilor de la publicația europeană Politico.

„Oficialii UE au anunțat că Ucraina și Moldova vor fi autorizate să înceapă negocierile pentru a deveni parte a blocului comunitar. În luna decembrie a anului următor, o a treia fostă republică sovietică, Georgia, a primit același „statut de candidat”. Înainte de invazia la scară largă a Rusiei, chiar și o astfel de invitație îndepărtată de a se alătura clubului ar fi oferit o încurajare puternică ucrainenilor, moldovenilor și georgienilor dornici de o parte din visul european. În zilele noastre, promisiunea unui loc la masă se confruntă însă cu o promisiune mult mai concretă: amenințarea violenței rusești”, avertizează Politico.

Jurnaliștii remarcă momentul șubred al alegerii făcute de moldoveni săptămâna trecută și de georgieni, săptămâna aceasta.

„Duminică, moldovenii au votat în cadrul unui referendum pentru a stabili dacă integrarea în UE trebuie inclusă în constituția țării. Sâmbătă, georgienii vor vota în cadrul unor alegeri parlamentare la care va participa un partid aflat la guvernare, considerat în general ca fiind apropiat de Kremlin. În ambele cazuri, voturile au fost exprimate ca o alegere între un viitor aliniat Moscovei sau Bruxelles-ului, Estului sau Vestului - o decizie care nu cu mult timp în urmă ar fi favorizat în mare măsură UE”, explică Politico.

100 de milioane de euro pentru cumpărarea voturilor?

Publicația subliniază că, din cauză că oferta Bruxellesului pentru Moldova și Georgia a întârziat, și rezultatele de la scrutine sunt mai puțin încurajatoare.

„În timp ce sondajele arată o majoritate proUE considerabilă în ambele țări, acest sentiment nu se manifestă în cabina de vot. În Moldova, votul proUE a câștigat cu o marjă foarte mică, dând o lovitură neașteptată președintelui prooccidental Maia Sandu. În Georgia, se preconizează că partidul de guvernământ „Visul Georgian”, responsabil pentru adoptarea unei serii de măsuri represive, care amenință să apropie țara de Moscova, va obține cel mai mare număr de voturi”, estimează Politico.

Jurnaliștii europeni anunță, cu referire la autoritățile de la Chișinău, că Rusia a cheltuit aproximativ 100 de milioane de euro pentru o campanie de influență, inclusiv cumpărarea a aproximativ 130.000 de voturi printr-o rețea dubioasă de intermediari susținuți de Moscova.

„Dar, împreună cu perioada premergătoare alegerilor din Georgia, votul din Moldova ridică o întrebare: Într-o perioadă în care Rusia își încordează mușchii de putere dură, se mai poate baza UE pe promisiunile sale de putere moale?”, remarcă Politico.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI