În Parlament au avut loc audieri despre fraudele electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului

Deputații au audiat, în cadrul ședinței plenare de astăzi, informații despre acținile întreprinse de autorități cu referire la fraudele electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului republican din toamna acestui an. 

Datele au fost prezentate în cadrul audierilor parlamentare de reprezentanți ai mai multor instituții responsabile de securitatea statului. Este vorba despre Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Inspectoratul General al Poliției, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Comisia Electorală Centrală, Ministerul Justiției și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Procurorul General, Ion Munteanu, a menționat că, pe perioada campaniei electorale, au fost deschise 84 de cauze penale, care vizează infracțiuni referitoare la procesul electoral. 70 dintre ele vizează corupția electorală. Totodată, doar în această săptămână au fost efectuate opt percheziții. Datele arată că în cele mai multe cazuri este vorba despre oferirea de mijloace bănești provenite din surse externe.

De asemenea, directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, a menționat că au fost efectuate peste 500 de percheziții, au fost audiate 400 de persoane, iar 150 de persoane au primit statut de bănuit sau de învinuit de corupție electorală. Datele prezentate arată că au fost aplicate sechestre de 57,7 milioane de lei.

Directorul CNA s-a referit și la coruperea electorală pasivă – au fost examinate 3560 de procese-verbale de constatare, parvenite de la agenții constatatori ai Inspectoratului General al Poliției. Respectiv, au fost aplicate amenzi de nouă milioane de lei, iar datele arată că alegătorii au primit mită de până la două mii de lei, pachete cu produse alimentare sau alte bunuri pentru a vota un anumit candidat sau o anumită opțiune la referendumul constituțional.

Mai mult decât atât, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, până în prezent, au fost documentate 140 000 de persoane care ar fi fost implicate în infracțiuni de corupție electorală.

Informații au fost prezentate și de către directorul Serviciului Informații și Securitate, Alexandru Musteața, care a vorbit despre imixtiunea Federației Ruse în scrutinele electorale și acțiunile care au avut drept scop compromiterea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Potrivit directorului SIS, a fost utilizat un întreg instrumentar hibrid – financiar, uman, tehnic, contrainformativ, combativ etc. În acest sens, SIS a expediat 147 de note informative către instituțiile responsabile ale statului.   

Urmare a audierilor, Parlamentul a adoptat un proiect de hotărâre, în care se constată că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional au fost afectate de finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari; promovarea unei campanii ample de dezinformare în masă și război hibrid informațional finanțat din surse externe; implicarea cultelor religioase în campania electorală; colectarea ilegală a datelor cu caracter personal pentru utilizarea acestora în activități infracționale; promovarea mesajelor de instigare la ură și dezbinare națională.

În acest context, au fost emise un set de recomandări către autorități, care au drept scop combaterea și prevenirea acestor fenomene. Autoritățile responsabile urmează să raporteze lunar Comisiei juridice, numiri și imunități și Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică despre acțiunile întreprinse pentru a combate finanțarea politică ilegală și corupția electorală.

De asemenea, Parlamentul și Guvernul vor asigura în regim de urgență modificarea cadrului normativ în vederea eficientizării instrumentelor pe cauzele privind infracțiunile de corupție electorală.