
Guvernul nu se grăbește să vină cu un răspuns pentru pomicultorii afectați de înghețuri
Guvernul nu se grăbește încă să vină cu un răspuns pentru pomicultorii afectați de înghețurile din primăvară care au cerut instituirea stării de urgență în agricultură și stabilirea unui fond pentru despăgubiri. Purtătorul de cuvânt al executivului susține că un răspuns va fi oferit de autorități doar după ce comisiile teritoriale vor expedia rapoartele privind evaluarea pagubelor.
„Avem nevoie de date clare din teren. În prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară. Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Până acum, autoritățile încă așteaptă rapoartele complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Când vom primi toate cifrele sistematizate la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom decide măsurile necesare”, a declarat Daniel Vodă pentru NewsMake, transmite ZIUA.MD.
Amintim că pierderile provocate de cele două valuri de înghețuri din luna aprilie și grindina din mai sunt estimate de proprietarii livezilor la 690 de milioane de lei. În aceste condiții, Asociația „Moldova Fruct” a cerut ca până în 31 mai Guvernul să instituie stare de calamitate de primăvară în agricultură și alocarea unui fond de despăgubire și achitarea datoriilor pentru subvenții din sprijinul oferit de Uniunea Europeană.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în livezile de caiși și pruni, de 97% și, respectiv, 88%. În livezile de pruni a fost distrusă, în medie, 79% din recoltă, iar pagubele financiare sunt estimate la 333 de milioane de lei, fiind și cele mai mari. În proporții de 79% și 69% au fost afectate livezile de piersici și vișini, iar în cazul merilor, recolta a fost compromisă în jumătate.
Pe lângă declararea stării de calamitate în agricultură, pomicultorii cer finalizarea imediată a evaluării pagubelor, eliberarea certificatelor de forță majoră și alocarea unui fond de despăgubire, după exemplul mai multor state din UE, cum ar fi România, Bulgaria, Ungaria și Lituania.