FMI: Economia Moldovei își revine, însă riscurile rămân ridicate
Economia Republicii Moldova își revine după multiplele șocuri din ultimii ani. Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează pentru anul curent o creștere economică de 2,3%, ușor sub prognoza națională de 2,4% inclusă la aprobarea bugetului de stat, transmite IPN.
La finalizarea consultărilor cu Republica Moldova, Consiliul directorilor executivi ai FMI constată că estimările de creștere se bazează pe o recoltă bună, o cerere internă robustă și o finanțare substanțială din partea Uniunea Europeană. Consumul populației și investițiile sunt susținute de majorarea salariilor și de creșterea volumului creditării. Totodată, producția industrială a înregistrat o evoluție pozitivă, inclusiv în sectorul de procesare a produselor alimentare.
Pe de altă parte, nivelul scăzut al exporturilor limitează ritmul de creștere economică și contribuie la adâncirea deficitului de cont curent al balanței de plăți. Situația de pe piața muncii rămâne nefavorabilă, iar printre provocările pe termen lung se numără emigrarea masivă, competitivitatea redusă și capacitățile instituționale limitate.
FMI subliniază că procesul de aderare la UE și Planul de creștere al UE oferă Republicii Moldova o oportunitate valoroasă de a depăși aceste dificultăți și de a asigura o creștere economică mai robustă. Pentru valorificarea acestei șanse sunt necesare reforme ambițioase, menite să abordeze problemele structurale, precum și politici prudente pentru consolidarea rezilienței și menținerea stabilității macroeconomice.
Deficitul bugetar este estimat să crească până la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul majorării cheltuielilor de capital și al unei creșteri moderate a cheltuielilor curente. Directorii executivi ai FMI consideră că un deficit bugetar temporar mai mare poate fi adecvat pentru susținerea tranziției către un model de creștere bazat pe investiții. Totodată, aceștia au subliniat importanța îmbunătățirii execuției cheltuielilor de capital și a consolidării gestionării finanțelor publice.
În ceea ce privește prognozele Banca Națională a Moldovei privind menținerea inflației în intervalul țintă de 5% ± 1,5 puncte procentuale, FMI recomandă prudență și adoptarea unei strategii flexibile, astfel încât eventualele ajustări ale ratei de bază să fie aliniate la evoluția inflației și a creșterii economice.
„Riscurile rămân ridicate în ceea ce privește perspectivele de creștere economică, în timp ce evoluțiile privind inflația sunt mai favorabile. Principalele riscuri provin din războiul din Ucraina și alte evoluții geopolitice, precum și din eventuale întârzieri în implementarea Planului de creștere al UE sau din alocarea ineficientă a fondurilor aferente”, se arată în evaluarea Consiliului directorilor executivi ai FMI.
Pentru valorificarea potențialului de creștere al țării, FMI evidențiază necesitatea implementării unor măsuri de stimulare a participării pe piața muncii, precum și a îmbunătățirii infrastructurii și a climatului investițional. Reforma planificată în sistemul de salarizare din sectorul public trebuie să fie susținută din venituri interne suplimentare. În acest context, FMI sprijină direcția autorităților de simplificare a sistemului fiscal și de eliminare a unor scutiri, în special în domeniul TVA.
De asemenea, instituția recomandă consolidarea nivelului de pregătire pentru eventuale crize în sectorul energetic. Reluarea reformelor în domeniul guvernanței este considerată esențială pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și protejarea resurselor publice.
Următoarea rundă de consultări cu Republica Moldova, în temeiul Articolului IV al Statutului FMI, va avea loc conform ciclului standard de 12 luni.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat recent că Bordul FMI urma să anunțe, la sfârșitul lunii, negocierile privind un nou program cu Republica Moldova, menit să consolideze credibilitatea externă a țării, fără a implica un nou pachet de finanțare.
Pe de altă parte, nivelul scăzut al exporturilor limitează ritmul de creștere economică și contribuie la adâncirea deficitului de cont curent al balanței de plăți. Situația de pe piața muncii rămâne nefavorabilă, iar printre provocările pe termen lung se numără emigrarea masivă, competitivitatea redusă și capacitățile instituționale limitate.
FMI subliniază că procesul de aderare la UE și Planul de creștere al UE oferă Republicii Moldova o oportunitate valoroasă de a depăși aceste dificultăți și de a asigura o creștere economică mai robustă. Pentru valorificarea acestei șanse sunt necesare reforme ambițioase, menite să abordeze problemele structurale, precum și politici prudente pentru consolidarea rezilienței și menținerea stabilității macroeconomice.
Deficitul bugetar este estimat să crească până la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul majorării cheltuielilor de capital și al unei creșteri moderate a cheltuielilor curente. Directorii executivi ai FMI consideră că un deficit bugetar temporar mai mare poate fi adecvat pentru susținerea tranziției către un model de creștere bazat pe investiții. Totodată, aceștia au subliniat importanța îmbunătățirii execuției cheltuielilor de capital și a consolidării gestionării finanțelor publice.
În ceea ce privește prognozele Banca Națională a Moldovei privind menținerea inflației în intervalul țintă de 5% ± 1,5 puncte procentuale, FMI recomandă prudență și adoptarea unei strategii flexibile, astfel încât eventualele ajustări ale ratei de bază să fie aliniate la evoluția inflației și a creșterii economice.
„Riscurile rămân ridicate în ceea ce privește perspectivele de creștere economică, în timp ce evoluțiile privind inflația sunt mai favorabile. Principalele riscuri provin din războiul din Ucraina și alte evoluții geopolitice, precum și din eventuale întârzieri în implementarea Planului de creștere al UE sau din alocarea ineficientă a fondurilor aferente”, se arată în evaluarea Consiliului directorilor executivi ai FMI.
Pentru valorificarea potențialului de creștere al țării, FMI evidențiază necesitatea implementării unor măsuri de stimulare a participării pe piața muncii, precum și a îmbunătățirii infrastructurii și a climatului investițional. Reforma planificată în sistemul de salarizare din sectorul public trebuie să fie susținută din venituri interne suplimentare. În acest context, FMI sprijină direcția autorităților de simplificare a sistemului fiscal și de eliminare a unor scutiri, în special în domeniul TVA.
De asemenea, instituția recomandă consolidarea nivelului de pregătire pentru eventuale crize în sectorul energetic. Reluarea reformelor în domeniul guvernanței este considerată esențială pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și protejarea resurselor publice.
Următoarea rundă de consultări cu Republica Moldova, în temeiul Articolului IV al Statutului FMI, va avea loc conform ciclului standard de 12 luni.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat recent că Bordul FMI urma să anunțe, la sfârșitul lunii, negocierile privind un nou program cu Republica Moldova, menit să consolideze credibilitatea externă a țării, fără a implica un nou pachet de finanțare.
Ultimile știri
28 februarie 2026, 15:01
28 februarie 2026, 14:45
28 februarie 2026, 14:27
28 februarie 2026, 14:20
28 februarie 2026, 14:17
28 februarie 2026, 13:24
28 februarie 2026, 12:57
27 februarie 2026, 18:19
27 februarie 2026, 17:32
27 februarie 2026, 16:47
Citeşte şi..
Vezi toate
