Drumuri și poduri în stare precară: Moldova, printre țările cu cele mai periculoase șosele din Europa

Republica Moldova rămâne printre statele cu cele mai periculoase drumuri din Europa, în ciuda unor progrese înregistrate în ultimii ani. Datele oficiale arată că, la finele lui 2024, rata mortalității pe drumurile naționale era de 8,3 decese la 100 de mii de locuitori, aproape dublu față de media europeană de 4,4 decese.

"R. Moldova are astăzi unele din cele mai periculoase drumuri din Europa, chiar dacă, din an în an, noi diminuăm acest indice. La finalul anului 2024, indicele de mortalitate era de 8,3 de decese la o sută de mii de persoane, media europeană fiind de 4,4", a declarat doctorul inginer Ilie Bricicaru, specialist în siguranță rutieră, scrie Moldova1.md.

Bricicaru a subliniat că proiectele de infrastructură trebuie să fie concepute cu accent pe siguranță și întreținere ulterioară, iar monitorizarea acestui element este esențială: "Unul din elementele de monitorizare este procedura de reactivare, adică managementul punctelor negre ale accidentelor rutiere. Dacă acest lucru este monitorizat din trei în trei ani, putem avea o clasificare eficientă a siguranței".

Proiecte majore: M3 și R34

În prezent, două sectoare importante urmează să fie reabilitate: M3, ocolirea Cimișliei, și R34, Cantemir–Cahul.

"Ce ține de R34, acest proiect deja este semnat, adjudecat de o companie ucraineană care a executat și drumul de ocolire a orașului Vulcănești. Sunt înainte cu aproximativ jumătate de an față de grafic. (...) La Cimișlia, cea mai mare provocare a fost argumentarea tehnico-economică, pentru că proiectul nu trecea evaluarea finanțatorului. A trebuit să fie simplificate podurile și intersecțiile", a precizat, la Radio Moldova, Nicolai Mîndra, secretar de stat în domeniul infrastructurii drumurilor la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

Secretarul de stat a adăugat că noile drumuri nu înseamnă doar conexiune între două puncte, ci și economie de timp și bani.

"Acest proiect va salva mai mult de 40% din timpul parcurgerii acestei distanțe, ceea ce înseamnă bani salvați pentru transportatori, dar și costuri mai mici pentru marfă livrată la final", a spus Nicolai Mîndra.

Potrivit reprezentantului MIDR, antreprenorii se confruntă cu lipsa materiilor prime, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor pe o perioadă de până la jumătate de an. La aceasta se adaugă și capacitatea de management sau financiară a companiilor contractate.

"Cei din R. Moldova sunt aproape de graficul de execuție care a fost stabilit în contract. Din păcate, în cazul unei companii din Turcia, timpul scurs al proiectului este deja peste 180%, însă lucrările încă nu au ajuns la 70%. Motivul a fost incapacitatea financiară a antreprenorului", a arătat reprezentantul MIDR.

Pe de altă parte, specialiștii critică faptul că în R. Moldova este aplicată o lege a drumurilor veche, din 1995.

"Prețul pe care îl oferă antreprenorul nu ar trebui să fie un element de bază. Calitatea ar trebui să fie elementul de bază pentru selectarea unui antreprenor", a remarcat Ilie Bricicaru.

Totodată, expertul în securitate rutieră denunță și faptul că drumurile din R. Moldova nu pot fi construite din ciment, deși sunt mai ieftine.

"Drumurile din beton-asfalt necesită materiale importate sută la sută. Noi nicidecum nu putem să trecem la drumuri din beton-ciment, material pe care-l avem în țară. Drumurile din ciment sunt mult mai ieftine în întreținere", remarcă Ilie Bricicaru.