CNN: NATO are pregătiți 500 de mii de militari care pot să lupte acum
Alianța Nord-Atlantică și-a revizuit considerabil strategia și și-a consolidat capacitățile în ultimul deceniu, ca răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Moscovei. Atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei, în 2022, care a urmat după sprijinului său pentru separatiștii proruși din estul Ucrainei și anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, i-au determinat pe aliați să reevalueze pregătirea lor pentru război și să-și consolideze apărarea.
„Din 2014, NATO a trecut prin cea mai semnificativă transformare a apărării noastre colective dintr-o generație. Am pus în aplicare cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la Războiul Rece, având în prezent peste 500.000 de soldați la un nivel ridicat de pregătire”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah.
Deși este o transformare categorică și rapidă, există îndemnuri ca aliații să își sporească mai departe capacitățile și mai rapid. În timp ce aliații NATO „sunt cu siguranță pregătiți să lupte în seara asta”, există încă întrebarea dacă sunt pregătiți pentru un război prelungit, cum ar fi cel din Ucraina, a declarat cercetătorul invitat în Programul Europa, Rusia și Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Sean Monaghan. El a subliniat că există încă de lucru într-o serie de domenii. Printre acestea sunt capacitatea industrială, cheltuielile de apărare și reziliența societății - unde ar interveni problema recrutării.
Modul în care personalul militar este recrutat și instruit este o decizie care aparține fiecărei națiuni, a declarat Farah Dakhlallah, adăugând că aproximativ o treime dintre membrii NATO au o anumită formă de serviciu militar obligatoriu.
„Unii aliați se gândesc la conscripție. Cu toate acestea, ca alianță, noi nu prescriem serviciul militar obligatoriu. Lucrul important este că aliații continuă să aibă forțe armate capabile să ne protejeze teritoriul și populațiile”, a explicat Dakhlallah.
Modele mari de forțe strategice de rezervă
O soluție posibilă este o armată mai agilă și mai modernă. Finlanda, unul dintre cei mai noi membri ai NATO, are capacitatea de a activa peste 900.000 de rezerviști, 280.000 de militari fiind pregătiți să răspundă imediat, în caz de nevoie. Cu toate acestea, pe timp de pace, forțele de apărare finlandeze angajează doar aproximativ 13.000 de persoane, inclusiv personalul civil.
„Finlanda este un exemplu bun, deoarece forța sa de rezervă poate fi integrată într-o forță activă foarte mică”, a declarat șeful Departamentului de Cercetare Eurasia din cadrul Institutului de Cercetări pentru Politică Externă, Robert Hamilton, care a fost ofițer în armata SUA timp de 30 de ani. Din punct de vedere istoric, a explicat el, Finlanda a fost „blocată” între NATO și Uniunea Sovietică, fără a fi aliniată vreuneia dintre cele două, încât s-a văzut nevoită să se apere singură.
Norvegia și Suedia, cei mai noi membri ai NATO, au modele similare, ambele menținând un număr semnificativ de rezerviști, deși nu la fel de mulți ca Finlanda.
INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI