VIDEO Plahotniuc, prezent la o nouă ședință de judecată: Cum a răspuns când a fost întrebat dacă deține materiale compromițătoare despre unii oficiali din țară

Vladimir Plahotniuc participă luni, 22 decembrie, la o nouă ședință de judecată în dosarul "Frauda bancară", în care a fost audiat cel de-al șaselea martor al apărării – Ion Sturzu, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). La intrarea în instanță, Plahotniuc a răspuns și întrebărilor jurnaliștilor. Întrebat dacă deține materiale compromițătoare despre mai mulți oficiali din Republica Moldova, acesta a evitat un răspuns clar, afirmând, zâmbind, că "trebuie să se gândească".

"-Este adevărat că aţi deţine mai multe materiale compromiţătoare în adresa mai multor oficiali de la noi? Au fost ridicate stickuri de memorie din Grecia, ce sunt pe ele? Trebuie să fie deschise în prezenţa dumneavostră, sau au fost deschise deja?

-Nu au fost.

-Ce sunt, totuşi, pe ele, sunt carduri de memorie, ce deţineţi pe ele, ce păstraţi pe ele?

-Sunt stickuri de ani de zile?

-Aveţi materiale compromităţătoate în adresa mai multor oficiali?

-Trebuie să mă gândesc", a răspuns Plahotniuc.

Tot în cadrul ședinței de astăzi, magistrații au dispus prelungirea arestului preventiv al lui Vladimir Plahotniuc cu încă 30 de zile.

De asemenea, în fața instanței, martorul Ion Sturzu a declarat că, timp de șase ani, nu a fost chemat de autorități pentru a oferi explicații sau a răspunde la întrebări legate de criza bancară.

Amintim că vineri, 19 decembrie, a fost audiat cel de-al cincilea martor, Veaceslav Ioniță, fost deputat și fost președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. În depoziția sa, Ioniță a prezentat contextul și cauzele crizelor din sectorul bancar, cu accent pe situația de la Banca de Economii (BEM). Potrivit acestuia, sectorul bancar era reglementat de Banca Națională a Moldovei (BNM), iar responsabilitatea politică pentru domeniul financiar revenea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

Ioniță a afirmat că, deși existau documente și semnale de alarmă, deputații nu aveau acces la informații concrete privind situația reală de la BEM, însă erau conștienți de existența unor disfuncționalități majore în sistem. El a invocat acumularea creditelor neperformante, lipsa unor intervenții ferme din partea BNM și avertismentele Fondului Monetar Internațional.

Martorul a descris și procesul prin care statul a pierdut controlul asupra Băncii de Economii. Potrivit lui Ioniță, la începutul anului 2013, fostul premier Vlad Filat a venit cu inițiativa majorării capitalului social al băncii, însă ulterior Guvernul a retras proiectul. După demiterea Guvernului Filat, Executivul condus de Iurie Leancă a acceptat rapid mecanismul emisiunii suplimentare de acțiuni, care a fost implementat și a dus la pierderea pachetului majoritar deținut de stat.

Veaceslav Ioniță a subliniat că preluarea unei bănci presupune nu doar existența capitalului, ci și voința vânzătorului, iar tranzacția privind BEM a fost autorizată de Comisia Națională a Pieței Financiare. El a calificat drept „straniu” faptul că Guvernul nu a mai solicitat fonduri pentru majorarea capitalului, ceea ce a favorizat acționarii minoritari în perioada Guvernului Leancă.

Referindu-se la Vladimir Plahotniuc, Ioniță a declarat că acesta lipsea frecvent de la ședințele Comisiei parlamentare economie și, atunci când participa, nu intervenea în discuții. Martorul a subliniat „cu toată fermitatea” că nu a avut niciodată discuții, directe sau indirecte, cu Plahotniuc despre Banca de Economii sau despre sectorul bancar.

Anterior, joi, 18 decembrie, instanța l-a audiat pe Ion Ropot, fost administrator special al BEM, care a declarat că toate indicațiile primite în activitatea sa au venit exclusiv de la BNM, în conformitate cu regulamentele în vigoare. Acesta a oferit și explicații privind mecanismele de rambursare a creditelor și procedura de restituire a soldurilor din conturile clienților.

Tot atunci a fost audiat și Dorin Drăguțanu, fost guvernator al BNM, care a afirmat că problemele de la Banca de Economii au început încă din 2004, fiind cauzate în principal de acordarea creditelor „prin telefon”, sub influență politică. Drăguțanu a indicat PLDM drept formațiunea care controla, la acea vreme, majoritatea instituțiilor financiar-bancare și a susținut că propunerea privind acordarea garanțiilor bancare a venit din partea Comitetului de stabilitate financiară, dominat de reprezentanți ai PLDM, fiind aprobată într-o ședință secretă a Guvernului.

Miercuri, 17 decembrie, a fost audiat și fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, care a declarat că instituțiile responsabile de supravegherea sectorului financiar erau controlate de PLDM și PL, în timp ce Partidul Democrat "era martorul luptei" dintre aceste formațiuni. Candu a susținut că problemele din sistemul bancar s-au agravat după acordarea creditelor neperformante și după pierderea pachetului majoritar de acțiuni al BEM.

Primul martor al apărării, Natalia Politov-Cangaș, a declarat că, în 2021, i s-ar fi propus să facă declarații false împotriva lui Vladimir Plahotniuc, în schimbul excluderii sale dintr-un dosar penal. Aceasta a susținut că Plahotniuc nu i-a dat indicații profesionale și că, după decembrie 2011, acesta nu ar mai fi frecventat Victoriabank.

Vladimir Plahotniuc a declarat în repetate rânduri că se consideră nevinovat. În acest dosar, instanța a admis audierea a 27 de martori din cei peste 160 propuși de apărare, printre care foști guvernatori ai BNM, foști premieri, președinți ai Parlamentului și deputați.

Plahotniuc a fost adus în Republica Moldova la 25 septembrie, după ce a fost reținut în Grecia la 22 iulie și a solicitat extrădarea. Ulterior, procurorii i-au prezentat oficial acuzațiile și rechizitoriul în dosarul "Frauda bancară".