VIDEO Maia Sandu spune că Republica Moldova ar putea accepta aderarea la UE cu drepturi limitate

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a lăsat să se înţeleagă că autorităţile de la Chişinău sunt deschise şi altor formule de aderare la Uniunea Europeană (UE), inclusiv unor opţiuni care nu ar oferi iniţial drepturi depline de vot. Potrivit şefului statului, în prezent sunt discutate "diferite opţiuni", iar obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne aderarea cât mai rapidă la blocul comunitar, inclusiv cu drepturi limitate.

"-Am văzut diferite opţiuni, nu am fost abordaţi de UE, nu s-a discutat cu noi o opţiune sau alta. Înţelegem că chiar în aceste zile s-a discutat cu statele membre şi nu există un consens, dacă se modifică substanţial procesul de aderare, în sensul scurtării lui sau dacă sunt altfel de decizii. Nu e cazul să speculăm, nu am fost abordaţi, dar cred că trebuie să fim deschişi, obiectivul nostru primordial este să devenim parte a UE cât mai repede posibil", a spus Sandu.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să adere doar cu drepturi depline, şeful statului a subliniat că prioritatea este securitatea şi dezvoltarea ţării:

"-Şi cu drepturi depline?

-Sigur că şi cu drepturi depline, dar pe noi ne interesează, ce ne interesează mai mult? Securitatea, să fim parte a UE ca să ne simţim protejaţi şi ne interesează aspectele de dezvoltare, aspectele economice, lucrurile care duc la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă... Nu aş pune accent foarte mare pe când Republica Moldova va opţine drept de vot şi drept de veto. Trebuie să fim deschişi către alte opţiuni, cel mai important este să fim parte a UE...Noi ne-am asumat ca până în 2030 Republica Moldova să fie gata de aderare", a mai precizat preşedintele.

Precizăm că, la nivelul Bruxelles-ului este analizată posibilitatea ca statele candidate, inclusiv Republica Moldova şi Ucraina, să adere la UE în două etape. Potrivit unor discuţii preliminare, noile state ar putea deveni iniţial membre fără drepturi de vot depline în anumite domenii care necesită unanimitate, precum sancţiunile sau politica externă.

Această abordare, descrisă drept o formă de "integrare treptată", ar avea scopul de a facilita extinderea Uniunii fără a bloca procesul decizional intern, urmând ca drepturile depline să fie acordate ulterior, odată cu reformele instituţionale ale UE.