UE reacționează la raportul SUA care o acuză de cenzură și interferență în alegeri, inclusiv în Republica Moldova: "O absurditate"

Comisia Europeană a respins ferm acuzațiile formulate într-un raport realizat în Congresul american potrivit cărora ar fi forțat platformele de social media să cenzureze conținutul online și ar fi intereferat în mod regulat în alegerile naționale, inclusiv din Republica Moldova şi România.

Într-un raport preliminar de 160 de pagini, formulat în termeni duri, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, a susținut că Comisia Europeană ar fi petrecut zece ani încercând să "cenzureze internetul global" și libertatea de exprimare a cetățenilor americani.

Publicarea raportului a avut loc în ajunul unei audieri organizate de comisia prezidată de aliatul președintelui Donald Trump, Jim Jordan, intitulată "Amenințarea Europei la adresa libertății de exprimare și a inovației americane, partea a II-a", scrie Le Monde.

Acuzațiile au atras o reacție fermă din partea Uniunii Europene. "În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură. O absurditate totală. Complet nefondate", a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, notează Calea Europeană.

Potrivit documentului care se întinde pe 160 de pagini, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a cenzura conținut politic înaintea alegerilor naționale din Republica Moldova, Slovacia, Țările de Jos, Franța, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024. 

Tonul a fost dat în urmă cu un an, pe scena Conferinței de Securitate de la München, de vicepreședintele american J.D. Vance, care a lansat critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

Raportul este intitulat “Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite". Documentul se bazează inclusiv pe documente nepublice prezentate comisiei americane, care ar arăta că aceste presiuni au fost aplicate în mod repetat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale Uniunii Europene.


Conform concluziilor raportului din Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, Comisia Europeană ar încerca să influențeze statele membre prin controlul discursului politic în perioadele electorale. Un element central invocat este publicarea, în 2024, a unui ghid electoral în cadrul DSA, care impune platformelor online adoptarea unor măsuri suplimentare de cenzură înaintea unor alegeri europene considerate importante. Deși aceste orientări electorale au fost prezentate public drept bune practici voluntare, raportul susține că, în discuțiile purtate cu ușile închise, Comisia Europeană ar fi transmis clar că respectarea acestora era obligatorie.

Referitor la Republica Moldova, raportul consemnează că, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din 2024, "EU Support Hub" al Comisiei Europene pentru Moldova a organizat un summit de două zile cu reprezentanții platformelor online, având ca temă reglementarea serviciilor digitale și combaterea riscurilor de dezinformare. În document se precizează că pe agenda evenimentului a fost inclusă și participarea prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean.

Potrivit raportului, în cadrul discuțiilor au fost prezentate "bune practici" pentru cenzurarea presupusei dezinformări, cu un accent special pe aplicarea Digital Services Act. Documentul notează că alegerile din 2024 au inclus un candidat din același partid cu prim-ministrul, fapt care a generat îngrijorări privind un posibil conflict de interese. Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate a fost Maia Sandu, care a câștigat scrutinul.

Un alt aspect evidențiat este faptul că Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene. Raportul subliniază că acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la organizarea unor discuții despre aplicarea DSA într-o țară din afara blocului comunitar, în condițiile în care Comisia Europeană susține că legislația nu are caracter extrateritorial și nu se aplică Republicii Moldova.

În ansamblu, documentul Comitetului Judiciar arată că, în ultimul deceniu, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a-și modifica regulile de moderare a conținutului, iar aceste practici au fost aplicate și în context electoral, inclusiv înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din 2024, cu impact asupra spațiului informațional și a dezbaterii publice.