Strategie națională: Până în 2030, bugetul pentru Apărarea Moldovei va atinge 1% din PIB

Republica Moldova își propune să crească bugetul de Apărare treptat, astfel, încât până în 2030 acesta să atingă 1% din PIB. Prevederea se regăsește în proiectul Strategiei naționale de apărare a Republicii Moldova, aprobat de Guvern și transmis în Parlament.

”Un prim pas în vederea realizării acestui imperativ a fost făcut după declanșarea războiului din Ucraina, prin creșterea resurselor alocate din bugetul de stat, de la 0,39% din PIB, în anul 2022, la 0,55 % pentru anul 2023, aproximativ 70% din aceasta creștere fiind direcționată spre modernizare. Totodată, complementar resurselor financiare naționale a fost valorificată asistența din partea parteneriatelor pe linie bilaterală, UE și NATO”, se precizează în document.

Autorii precizează că 25 la sută din buget va fi prevăzut pentru asigurarea procesului de dezvoltare și modernizare, iar și 2% pentru cercetare-dezvoltare, inovare și investiții locale în asigurarea unei autonomii proprii de capabilități critice.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI

În document se mai precizează că Republica Moldova dispune de cea mai mică armată din Europa, raportată la numărul populației. La începutul anului 1994, conform statelor de personal aprobate de Guvernul Republicii Moldova, forțele terestre ale Armatei Naționale erau constituite din 9.800 de militari, organizați în trei brigăzi de infanterie motorizate, o brigadă de artilerie și un batalion de cercetare.

În anul 1999, pentru prima dată Parlamentul Republicii Moldova a aprobat structura generală a Armatei Naționale și instituțiilor Ministerului Apărării, cu un efectiv de 8500 de militari, ulterior, în anul 2001, efectivul a fost micșorat până la 7200 de militari, apoi, în anul 2003, s-a redus la 6800 de militari și în anul 2007 a ajuns la 6500 de militari, fapt ce este în vigoare până în prezent.

Din anul 2012, numărul Forțelor Armate s-a diminuat cu aproape 6000 de militari, drept urmare a reformării și demilitarizării structurilor Departamentului Trupelor de Grăniceri (cu reorganizarea în Inspectoratul General Poliție de Frontieră), care intrau inițial în componența Forțelor Armate, precum și micșorarea numărului de efectiv al Inspectoratului General de Carabinieri.

”Astfel, Forțele Armate, comparativ cu anul 1999, au avut o micșorare generală de aproape 8000 de militari. Creșterea numărului militarilor pe timp de pace constituie un imperativ deplin justificat în noile condiții de securitate și sarcini constituționale ce revin. Realizarea unui nivel adecvat de funcționare a sistemului național de apărare necesită o abordare nouă, multidimensională, cu personal numeric corespunzător misiunilor și cu o alocare predictibilă și credibilă, pe termen lung, a resurselor pentru apărare, destinate pentru asigurarea suficienței defensive minime a statului, cu prioritate pe componenta de bază a Forțelor Armate”, se menționează în document.