PSRM propune majorarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural cu 1,4 miliarde de lei pentru achitarea subvențiilor restante către fermieri

Vicepreședintele Parlamentului, deputatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) Vlad Batrîncea, împreună cu fostul ministru al Agriculturii, Ion Perju, au prezentat miercuri, 10 decembrie, în cadrul unui briefing, o inițiativă legislativă de modificare a bugetului pentru anul 2026. Proiectul prevede majorarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural cu 1,4 miliarde de lei. Vlad Batrîncea a anunțat că proiectul a fost deja înregistrat în Parlament.

Potrivit vicepreședintelui Legislativului, suma propusă reflectă exact datoriile Guvernului față de producătorii agricoli pentru anul 2024. Neachitarea subvențiilor a pus multe întreprinderi agricole în prag de faliment, după ce acestea au realizat investiții considerabile, riscând să piardă utilajele și resursele alocate. Vlad Batrîncea a subliniat că inițiativa PSRM nu reprezintă populism, ci respectarea legislației în vigoare și a adăugat că agricultura este o ramură strategică, care necesită "predictibilitate, stabilitate și finanțare la timp".

Batrîncea a menționat că în anul 2020, în pofida pandemiei, crizei economice și secetei, ministerul Agriculturii condus de Ion Perju a achitat integral toate obligațiile față de fermieri, în sumă de peste 1 miliard de lei. Atunci, în contextul compensațiilor pentru secetă, agricultorii au mai primit suplimentar 384 milioane de lei și 6.000 de tone de motorină.

Vicepreședintele Parlamentului a atras atenția că, cinci ani mai târziu, situația în sectorul agricol s-a deteriorat semnificativ, din cauza creșterii prețurilor la carburanți și îngrășăminte, afectând grav competitivitatea fermierilor. Batrîncea a cerut Guvernului achitarea datoriilor față de agricultori pentru anii 2024 și 2025, subliniind că modificarea propusă nu reprezintă altceva decât respectarea obligațiilor statului.

La rândul său, Ion Perju a explicat că subvențiile reprezintă investiții strategice ale statului în capacitățile de producție ale agriculturii naționale:

"Prin aceste mecanisme, statul îi stimulează pe fermieri să investească, să acceseze credite, să modernizeze gospodăriile și să-și asume riscuri economice majore. Dacă subvențiile nu sunt achitate, statul nu economisește bani, ci se penalizează pe sine, punând în pericol investițiile pe care chiar el le-a încurajat", a spus Perju.

Potrivit fostului ministru, pentru anul 2026, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural este planificat la 2 miliarde 325 milioane de lei, comparativ cu 1,7 miliarde în 2025. Totuși, 628,8 milioane din această sumă au destinație strictă și nu pot fi utilizate pentru subvenții, ceea ce reduce semnificativ resursele disponibile pentru achitarea obligațiilor față de fermieri. Perju a avertizat că, dacă amendamentul nu va fi aprobat, peste 2,2 miliarde de lei investiți de fermieri vor rămâne neacoperiți financiar, ceea ce ar putea genera consecințe imediate și grave pentru sectorul agricol.

Precizăm că miercuri, 10 decembrie, mai mulți agricultori din sudul Republicii Moldova au organizat un protest în fața Guvernului, solicitând măsuri urgente pentru redresarea efectelor secetei din ultimii ani. Fermierii au precizat că manifestația are caracter "preventiv", iar în lipsa unui răspuns ar putea urma proteste regionale, cu implicarea tehnicii agricole pe trasee. Aceștia reclamă lipsa scutirilor de impozite pentru culturile compromise și reducerea finanțărilor pentru zonele cu risc ridicat de secetă. Totodată, cer instituirea unui moratoriu la executările silite, restituirea TVA și accizelor, precum și anularea proiectului privind crearea camerelor agricole.

Referitor la aceste solicitări, ministrul Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat că se lucrează deja la unele dintre cereri:

"Am lucrat cot la cot cu fermierii timp de două săptămâni și am discutat cazuri individuale. Am format un proiect de lege care va veni în sprijinul agricultorilor. Documentul trebuie să treacă toate procedurile legale. Știm că această lege nu va anula datoriile, dar scopul este să stopăm executările silite", a explicat ministrul.