PRESA: Șeful Inspectoratului pentru Migraţie, șeful Biroului Interpol de la Chişinău și un fost ministru al Justiției, vizați în dosarul INTERPOL

Șeful Inspectoratului General pentru Migraţie al Ministerului de Interne, Mihail Vodă, şeful Biroului Interpol de la Chişinău, Viorel Ţentiu, și fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog, s-ar număra printre persoanele cercetate în dosarul care investighează o presupusă schemă de corupție prin intermediul căreia zeci de persoane date în urmărire internațională au reușit să-și șteargă numele din lista Interpol, scrie evz.ro, care face trimitere la surse apropiate anchetei.

Sursa citată mai scrie că un rol cheie, de intermediar pentru transmiterea mitei, l-ar fi avut anume fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog. Acesta a fost anterior reprezentantul Republicii Moldova la Interpol.  

Ziarul de Gardă scrie că un alt bănuit este avocatul Oleg Mîţă, care l-a apărat pe liderul interlop Vladimir Moscalciuc, alias Makena, şi pe fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi.

CE SPUN AUTORITĂȚILE 

I-am solicitat Procuraturii Anticorupție să confirme sau să infirme informațiile, dar instituția a anunțat că nu poate oferi informații, pentru a nu prejudicia ancheta. 

Reprezentanții Ministerului de Interne ne-au spus că vor reveni. 

DETALII DIN DOSAR

Descinderi fără precedent au avut loc în Republica Moldova, în ziua de 4 iunie 2024. Procurori Anticorupție și ofițeri ai Centrului Național Anticorupție au făcut 33 percheziții la 12 persoane, într-un dosar de manipulare a notificărilor roșii din partea INTERPOL.

Potrivit probelor acumulate în cadrul anchetei comune, s-a stabilit că un grup de persoane de diferite naționalități a implementat o schemă de corupție ce le permitea subiecților anunțați în urmărire internațională să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări, cu scopul de a bloca și șterge notificările roșii pe numele lor. Pentru asta, ei le plăteau funcționarilor, inclusiv din Moldova, mită de milioane de dolari.

În timpul descinderilor, anchetatorii moldoveni au fost însoțiți de procurori și ofițeri francezi, dar și de reprezentanți ai Biroului Federal de Investigații al SUA (FBI), în calitate de specialiști în prelucrarea dispozitivelor digitale, ridicate în urma perchezițiilor autorizate.

Procurorii au ridicat de la suspecți telefoane mobile, computere, laptopuri și alte obiecte și documente care urmează să fie examinate din perspectiva relevanței pentru cauza penală. Perchezițiile s-au desfășurat de dimineață și pe parcursul întregii zile. Până la amiază, Procuratura Anticorupție a reținut, pentru 72 de ore, patru figuranți în schemă.

Cum a ieșit la iveală schema de manipulare a ”notificărilor roșii”

INTERPOL a alertat despre schemă autoritățile de drept din Franța, care este țara gazdă a INTERPOL, și cooperează cu ancheta comună. Probe suplimentare au sugerat o bănuială rezonabilă că, în schema de corupție suprapusă, o organizație criminală internațională, cu membri din Rusia, Ucraina, Belarus și alte țări, suspectați de comiterea unor infracțiuni cibernetice, care au provocat prejudicii de milioane de dolari, au mituit intermediari și persoane publice din Republica Moldova, pentru a-i informa pe infractorii anunțați în urmărire internațională cu privire la statutul ”notificărilor roșii”, în schimbul unor plăți. Biroul Federal de Investigații al SUA și Agenția Națională a Criminalității din Marea Britanie i-au furnizat Procuraturii Anticorupție informații relevante acestei investigații.

 Dosar INTERPOL

Organizația Internațională a Poliției Criminale (INTERPOL) este o organizație interguvernamentală. Din ea fac parte 196 de țări, care ajută poliția să lucreze împreună, permițându-i să partajeze și să acceseze date despre infracțiuni și infractori, inclusiv prin emiterea de ”notificări roșii” (Red Notices). O ”notificare roșie” este o solicitare adresată autorităților din întreaga lume pentru a localiza o persoană în scopul extrădării, predării sau altor acțiuni similare. Se bazează pe o cerere făcută de o țară membră, care furnizează un mandat de arest sau un ordin judecătoresc emis de autoritățile judiciare din țara solicitantă. Țările membre aplică propriile legi, pentru a decide acțiunile întreprinse în baza unei ”notificări roșii”.