Exporturile de materie primă ne fac mai săraci. Guvernul vrea să schimbe situația în următorii patru ani printr-un program de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Economia Republicii Moldova nu se poate crește, din cauza industriei subdezvoltate, care nu produce mărfuri scumpe (cu înaltă valoare adăugată). În mare parte, exporturile se bazează de materia primă, pentru care veniturile sunt mai mici. Din această cauză, potențialul de dezvoltare economică este limitat, iar bunăstarea populației este plafonată. Mai mult, poziționarea Republicii Moldova în calitate de furnizor global de materie primă perpetuează „ciclul sărăciei”. Aceste concluzii stau la baza Programului național de atragerea investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028, care urmează să fie aprobat, miercuri, de Guvern. Documentul prevede obținerea a cel puțin 100 de milioane dolari, în următorii patru ani, din privatizarea proprietății publice.

De ce exportăm produse ieftine și crește deficitul balanței comerciale?

Potrivit autorităților, cele mai exportate produse din Republica Moldova sunt cerealele, a căror pondere în totalul exporturilor de bunuri este de 9% (2022), semințele (9%) și fructele (6%). În 2022, din cauza crizei energetice, acestor produse li s-a adăugat și produse minerale, inclusiv combustibili, al căror volum exportat a ajuns în scurt timp la 613 milioane dolari SUA (14%). Per total, materia primă a reprezentat, în 2022, 41% din exporturile moldovenești, în creștere cu 17 puncte procentuale față de anul 2013.

În conformitate cu calculele Observatorului Complexității Economice, indicele complexității exporturilor din Republica Moldova (corelația dintre PIB per capita și Indicele Complexității Exporturilor) este de -0,017 și se păstrează în scădere. Guvernul subliniază că exporturile de produse complexe permit asigurarea unor salarii mai mari.

„În termeni practici, acest lucru înseamnă următoarele: țările ale căror exporturi sunt complexe se focusează pe produsele finite, așa cum acestea se prezintă la cumpărător, indiferent dacă acesta este un consumator ordinar sau unul instituțional. Aceasta permite producătorilor din țările dezvoltate, precum Elveția, SUA sau Japonia, să remunereze cu salarii decente o forță de muncă educată, inteligentă și cu o capacitate înaltă de inovare. Prin contrast, țările care se focusează pe exporturile cu o complexitate joasă utilizează munca necalificată, remunerând-o cu salarii corespunzător de joase. În concluzie, pentru a transpune în viață dezideratul de asigurare a unor salarii decente este necesar să avansăm producția exportată de la cea de complexitate joasă la cea de complexitate înaltă”, se menționează în Programului național de atragerea investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028.

Importăm ușor pentru a vinde puțin mai scump

O altă problemă, care favorizează reexporturile, este regimul fiscal și vamal. Deși reexporturile conduc la crearea locurilor de muncă și dezvoltarea capitalului uman, ele încurajează creșterea proporțională a importurilor de materie primă și semifabricate. În consecință, balanța comercială rămâne deficitară.

„În anul 2022, balanța comercială a Republicii Moldova a fost de minus 4,9 miliarde dolari SUA sau 34% din PIB. Excluzând combustibilii, balanța comercială a însumat minus 2,9 miliarde dolari sau 19,9% din PIB, ceea ce reprezintă o înrăutățire cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu 2017. Observăm că, pe parcursul perioadei analizate, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi nu a deviat considerabil: în 2022. Acesta a constituit 47%, un pic superior celui din 2013, la nivelul de 44%. Cu alte cuvinte, volumul importurilor rămâne a fi cel puțin dublu față de volumul exporturilor de bunuri și acest lucru continuă să reprezinte o sursă de vulnerabilitate”, se mai menționează în Programului național de atragerea investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028.

Cum vrea să schimbe Guvernul situația?

Documentul prevede, între altele, orientarea sistemului de educație către sectoarele cu o complexitate mai avansată și producere cu valoare adăugată înaltă prin creșterea ponderii specialităților tehnice și inginerești în comanda de stat de la 46% la 65% până în 2028, punerea în aplicare a unor stimulente de ordin fiscal și vamal pentru încurajarea tehnologizării procesului de producție și stimulare a exportului produselor cu valoarea adăugată și complexitate mai înalte, încât ponderea investițiilor brute în PIB să crească de la 22,5% la 30% până în 2028.

De asemenea, autoritățile intenționează că implementeze soluții inovaționale pentru atragerea investițiilor locale și străine în sectoare cu valoare adăugată și complexitate înaltă, încât stocul investițiilor străine directe atrase în industria prelucrătoare și TIC (tehnologia informațiilor și comunicații) să crească de la 1,123 miliarde dolari până la cel puțin 1,410 miliarde dolari în 2028.

O altă acțiune prevede orientarea procesului de privatizare a proprietății publice către atragerea investițiilor private în sectoarele prioritare, care vor genera venituri de cel puțin 100 de milioane dolari pe durata implementării programului.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI