Chișinăul împlinește 588 de ani de la prima atestare

Astăzi, Chișinăul împlinește 588 de ani de la prima atestare documentară. În 17 iulie 1436, domnii Țării Moldovei, Ilie și Ștefan, i-au dat logofătului Oancea mai multe sate pe Răut, pentru a-i răsplăti loialitatea. Prin delimitarea hotarelor noilor proprietăți, în document se menționează: „(...) și la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la izvorul unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii”.

Potrivit tradiției, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Mazarachi, în preajma căreia s-a construit prima biserică și primele cătune ale Chișinăului. Originalul hrisovului se păstrează în Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din Varșovia, iar o copie a acestuia se află la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Deși originea numelui localității este incercetă, există mai multe teorii. Unii cercetători îi atribuie cuvântului ucrainean „Chișeni”, care înseamnă „buzunar”, sugerând rolul de centru comercial. Alții consideră că denumirea provine de la termenul tătar „Keșen”, care semnifică „mănăstire”, cu referire la numeroasele lăcașuri de cult din regiune. Însă cea mai verosimilă este versiunea românească de „Chiș”, adică „izvor”, mai ales că aceasta este menționată și în prima atestare documentară.

Deși Ziua orașului Chișinău este marcată oficial în 14 octombrie, aceasta este dedicată Hramului Adormirii Maicii Domnului, fiind o sărbătoare religioasă, diferită de Ziua întemeierii Chișinăului.

INTRĂ ȘI PE CANALUL DE TELEGRAM ZVON.MD, PENTRU A AFLA DESPRE NOILE PUBLICĂRI